Pagina 10


De ce să ne ascundem după deget şi să nu spunem lucrurilor pe nume, mai ales că cei care ştiu, ştiu. Copilul mic, indiferent dacă e fetiţă galeşă sau băieţel musculos, indiferent cât de drăguţ, gingaş şi inocent ar fi, se pârţâie. Cei care nu ştiţi, poate vă gândiţi că după cum le e glăsciorul subţire şi cu armonie de tremolo aşa le este şi pârţâitul. Ei bine, ar trebui să aveţi oarecari rezerve privind acest mod de gândire.

Trebuie să înţelegi bebeluşul ca pe un sistem. Există intrări, ieşiri şi procesare internă. Intrările le poţi controla, procesarea internă să zicem că o ghiceşti pe alocuri, însă ieşirile…au mamă care l-ai făcut! Trebuie să fii atent, foarte atent, îngrozitor de atent. Ar fi necesare etichete cu „biohazard outlet” sau chiar panouri de avertizare din loc în loc, măşti de protecţie agăţate la îndemână şi poate că nu ar trebui să lipsească nici stingătoarele cu spumă carbonică, sau în orice caz, diverse substanţe de neutralizare a reacţiilor. Şi ca orice sistem, nu e infailibil, aşadar trebuie să te aştepţi ca din când în când intrările să preia rolul ieşirilor. M-am gândit totuşi că aceste cazuri pot fi văzute ca momente de feed-back, pentru echilibrarea întregului sistem. Prefer să mă gândesc aşa decât să zic: „eu mă duc să fac un duş şi să mă schimb, că iar a vomitat fetiţa pe mine!”. Plus că voi fi dojenit că nu am folosit cuvântul regurgitat, ca să nu creadă copilu’ că are o problemă…apăi nici eu nu înţeleg prea bine cuvântul ăsta darămite ea. Dar nu despre feed-back vreau să vorbesc eu aici, ci voi aborda un anumit tip de ieşiri.

Într-o noapte, mă aflam la o oră fără cine ştie ce valoare, adică ora zero când Sofia în general trebuie alimentată pentru munca ce o depune probabil peste noapte, luptându-se în vis cu cordonul ombilical încă proaspăt în minte – „Aha! Te-am doborât şi de data asta, şarpe înfiorător ce eşti!”. În fine, asta e o altă poveste, nu vreau să divaghez acuma, ideea este că, înainte de alimentare aşa cum la maşină deschizi capacul rezervorului, la fetiţă deschizi scutecul şi o schimbi.  Nu o alimentezi pe acolo, doar o schimbi, o schimbi de scutec, nu schimbi fetiţa cu alta, să fim bine înţeleşi!

Deci cum spuneam, tocmai desfăcusem scutecul când brusc, fetiţa şi-a dus ambii genunchi la piept şi…frazele mele sunt prea mici şi bolnave ca să descrie scena, dar ce pot să spun este doar că dacă aş fi purtat ochelari, sigur aş fi ieşit cu ei aburiţi din  povestea asta. După ce am orbecăit clătinându-mă de câteva ori pe loc, mi-am revenit cu dificultate şi, cu peruca un pic pe spate şi o grimasă niţel strâmbă, am mai putut doar să zic: „Fata lu’ tata!”. Iar zâmbetul ei radia pură inocenţă.

Însă un înalt grad al măiestriei în acest mod de exprimare, l-a atins într-o seară în care mi-a livrat două asemenea cadouri unul după altul, dar cu o aşa personalitate fiecare, încât am simţit nevoia să le dau numele a două vânturi celebre şi anume El Niño şi l’Harmattan. Sigur că nu trecu multă vreme şi El Niño lovi din nou atât de teribil, încât după ce m-am dezmeticit, stateam răvăşit şi mă miram că fetiţa e încă în pătuţul ei. M-aş fi aşteptat să o văd zburând prin cameră ca un balon care se dezumflă scăpat de sub control.

Reclame
Explore posts in the same categories: Sofia

12 comentarii pe “Pagina 10”


  1. excelenta poveste… :)) uite si un link care se potriveste de minune! http://www.youtube.com/watch?v=Pws3KJu1AdA

  2. Cristina Says:

    :)))))))))))))))

  3. Geomo Says:

    Am dubii ca vei rezista uraganelor de dupa diversificarea Sofiei… combinatia de mirosuri e mirifica… in sensul ca lacrimezi chiar daca nu esti un suflet sensibil.
    Oricum – nice story, Andrei! Mi-ai amintit din nou de un banc mai ardelenesc asa… Ti lo-i spune pe mail daca te comporti!

  4. Geomo Says:

    … rectific: l-oi in loc de lo-i… mai gresesc si eu ca doar is injiner

  5. pepitoid Says:

    Bogdan, multumesc pentru link, e valoros 🙂

  6. pepitoid Says:

    Cristina, te distrezi?

  7. pepitoid Says:

    Radu….nici acuma nu rezist, ce sa mai zic mai incolo…probabil ca ma voi durifica eu cumva sau voi ramane chel in nas
    Si sa stii ca ma comport! Lasa garamatica, as-te-a-s de-taliii !

  8. sabina Says:

    m-am distrat rău citind postarea asta, că tare mă văd pe mine în ea. să vă trăiască!

  9. Catalin Says:

    … pisicile zburau prin camera mai ceva ca in „Dali atomicus” in timp ce reverberatiile lui El Nino mingiiau peretii.

  10. pepitoid Says:

    Sabina, multumim la fel !

  11. pepitoid Says:

    Catalin, haosul e cateodata placut 🙂

  12. Carmen Says:

    :))))))) haoleooooo, ce-am mai ras!!! el nino partzait!! ;)))


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: